Motto:
”Nelinistea este nemultumire, iar nemultumirea este prima necesitate a progresului. Aratati-mi un om satisfacut si va voi arata un esec” – Thomas A. Edison
Preambul
Poate ca nu ne convine, la prima vedere si poate ca uneori suntem foarte multumiti de ce facem, mai ales ca exista si o vorba din batrani, care spune ca orice lucru bine facut nu trebuie schimbat.
Doar ca, in lumea noastra nimic nu e perfect, exista mereu ceva ce poate fi retusat, asa ca dati-mi voie sa-l cred pe Thomas A. Edison si sa sustin cu tarie ca orice forma de disconfort sau de insatisfactie este un senzor al schimbarii, fie ca modificarea este mare sau mica, fie ca e facuta din mers sau ca trebuie, la un moment dat, sa spui stop joc si sa te ocupi exclusiv de respectiva schimbare. Asadar, te rog sa parcurgi acest articol, avand in minte o singura idee:
Orice forma de disconfort sau de deceptie este senzorul schimbarii!
In ultimii ani, am folosit doua instrumente eficace in a descoperi procesele ce necesita imbunatatiri, ambele avand la baza frustrarile oamenilor. In mod similar, am folosit aceste instrumente pentru revigorarea activitatii in proiecte si am observat acelasi lucru. Asa cum afirmam intr-un articol recent:
D*V*N>R
(D = disconfort, V = viziunea catre mai bine, N = next steps VERSUS R = rezistenta la schimbare)
Angajatul roman depresiv
Folosit mai in gluma, mai in serios, termenul scarbici este auzit tot mai des. Discutiile in care ne plangem de mila sunt la ordinea zilei, nimic din ce avem nu este ok si nimeni nu-si face treaba, evident cu exceptia noastra.
Noi, insa, preferam sa stam intr-un colt, sa barfim, iar cand ni se cere ceva, ne suparam. Pai, cum altfel? De ce sa mai facem ceva in plus, daca oricum totul e pe butuci? E datoria LOR sa ne plateasca, pentru ca suntem competenti, indiferent daca aducem sau nu un plus de valoare proiectelor, prin activitatea noastra zilnica.
Unde mai pui ca, “e greu, taica, sa schimbam ceva, trebuie sa invatam lucruri noi, sa ne agitam, sa punem osu’ la treaba!”. Asta, nu-i asa, tine de teoria adaosului: “A da osu’ la ei!” ☺
Cum stau lucrurile in Europa
Zilele trecute, discutam cu un amic care locuieste in Elvetia si care, dupa 20 de ani de activitate continua, a ramas fara loc de munca. Ei bine, iata ce lucruri interesante am aflat:
Intr-o asemenea situatie, ajutorul de somaj este proportional cu 80% din fostul salariu, asa ca daca ai jucat intr-o liga superioara, nu-i chiar atat de rau sa fii jobless, pentru ca iti poti permite sa platesti linistit toate facturile si angajamentele. Doar ca trebuie sa indeplinesti cateva conditii, printre care si dovada scrisa ca ai aplicat lunar la cel putin 10 posturi, pentru care, atentie, ai pregatirea necesara, nu posturi care se ridica la asteptarile tale.
Ce decizie iei intr-o asemenea situatie e alta poveste, dar daca revenim la problema noastra, lucrurile sunt clare:
- Daca nu-ti place firma la care lucrezi, aplica lunar la 10 posturi deschise, da drumul networkingului si afla ce se intampla.
- Concluzia este acida: Daca decizi sa nu actionezi, fie esti masochist si iti place situatia, fie esti deprimat si trebuie sa cauti ajutor, fie pune mana pe treaba si construieste ceva, indiferent daca o faci la pravalia la care lucrezi, sau la alta!
Porneste de la zero!
Cand esti la pamant, e clar ca mai jos de acolo n-ai unde sa cazi, cel putin in aceasta viata. Asadar, daca nici acum nu e momentul potrivit sa te apuci de treaba, atunci cand va fi?
Situatia cea mai dificila ar trebui sa apara cand intampini dificultati dar te straduiesti sa le rezolvi, insa in respectivul context te afli deja in action mode, iar cand deja nu se mai poate continua pe aceeasi linie, riscul tau este mai mic.
Acum a venit momentul in care trebuie sa-ti reevaluezi strategia, sa updatezi profilul de pe Linkedin si sa reincepi lucrul. E timpul sa pui cap la cap o prezentare si sa spui lucrurilor pe nume.
Poate ma repet, dar incearca sa nu-ti plangi de mila, prezinta o situatie, dovezile necesare si propunerile pentru imbunatatire. Atentie, imbunatatirea trebuie sa porneasca de la tine, nu pe sistemul “eu spun ca treaba merge prost, iar altii trebuie sa rezolve problema”!
Daca deja ai facut acest pas si ai inteles ca te lupti cu morile de vant, activeaza punctul 1 si cauta ceva mai agresiv!
Sanatatea ta este mai presus de orice!
Exista o sumedenie de motive care te determina sa induri si sa strangi din dinti, sa-ti spui in oglinda inca se mai poate si sa mai stai o ora, doua, peste program. Sigur, daca vrei sa-ti iei o zi libera nu este niciodata momentul oportun, pentru ca “avem tot timpul clienti, iar cei mai importanti iti sunt repartizati tie”.
Nu ma intelege gresit, sunt constient de contextul descris mai sus, dar sunt adeptul stransului din dinti. In plus, marturisesc ca am experimentat toate aceste stari cativa ani buni, dar am facut-o cu masura.
Sanatatea ta este mai presus decat banii sau decat siguranta unui job, o pozitie buna in companie, o viata agitata si o armata de sefi care habar n-au pe ce lume traiesc, un ansamblu de factori care pana la urma te baga in spital. Sigur, e parerea mea, fiecare are experientele si trairile sale.
- “Sunt destept, le stiu pe toate!” Nu. Raspuns corect: “Ce pot invata?”
- “Ciprian, am auzit deja toate astea, insa nu ma ajuta prea mult. Vreau o reteta care sa functioneze! O minune, ca sa pot pocni din degete si brusc totul sa fie mai bine!” sau “Cunosc deja situatia, sunt familiarizat cu ea, am trait-o!”
Oricum ar fi, tot reteta concreta te macina, nu sfaturile. Intrebarea este ce faci daca deja esti in tema, cat de mult folosesti din propria experienta si cat de mult te lamentezi. Cand iti vine sa spui stiu deja, opreste-te! Mai bine, intreaba-te ce poti invata din situatia concreta!
Un commitment/ angajament de final
Daca tot am ajuns in situatia asta, hai sa incercam o promisiune: De maine, ma folosesc de ceea ce stiu pentru a iesi dintr-o situatie limita. Sau, ca sa fim clari, de maine, tu, cititorule, te vei folosi de toate frustrarile tale si de toate nemultumirile acumulate, astfel incat sa-ti creezi din ele un avantaj!
Drept si prin urmare, aseaza-te linistit, aprinde o tigara (daca esti fumator), sau toarna-ti o cafea, un sprit, o apa sau ce ai la indemana si reflecteaza.
Incepand de azi voi face X in loc de Y:
- Ma voi mobiliza si voi realiza ca situatia nu este ok, in loc sa continui sa procedez ca pana acum.
- Voi propune o discutie cu o persoana relevanta si ma voi pregati pentru intalnire, astfel incat sa nu para ca depun o plangere, dar sa pun probleme si sa propun solutii pentru primii pasi. Nu, nu ma voi plange dimineata, la cafea, pe umarul unui coleg care nu poate face nimic.
- Voi afla daca pot produce o schimbare si apoi voi cauta, sustinut, alternative, astfel incat sa pot aduce o schimbare, in cunostinta de cauza. In niciun caz nu-mi voi da demisia, pentru ca “asa nu se mai poate, plus ca nu mai am cu ce sa-mi platesc ratele si concediile”.
- Ma voi gandi daca acest context mi se potriveste si voi afla ce-mi sta in putinta, astfel incat sa beneficiez de semnalele pe care le primesc din frustrarea identificata. Nu voi stramba din nas si voi spune “Ciprian a scris un articol motivational, care nu ma ajuta la nimic”.
Concluzie:
Orice forma de disconfort sau de insatisfactie reprezinta un senzor pentru o schimbare. Esti gata sa schimbi ceva in viata ta?
